Proiect S.O.F.T. – Teme secundare

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Teme secundare / Principii orizontale

Scopul acestui material este cel de a oferi echipei de proiect si participantilor la proiect o baza pentru a intelege si aplica in cadrul proiectului aceste teme.

Acest material poate constitui o sursa introductiva de informatii pentru oricine este interesat sa inteleaga mai bine temele orizontale promovate la nivelul Uniunii Europene, putand fi, de asemenea folosit in activitatea de comunicare a proiectului, pentru integrarea acestor teme in activitatea de recrutare, in cea de formare, consultanta post-training, audit sau management general al proiectului.

Desi exista inca inegalitati, in ultimele decenii, UE a facut progrese mari in directia asigurarii egalitatii dintre femei si barbati. Iata masurile care au dat rezultate:

  • legislatia privind tratamentul egal
  • integrarea perspectivei de gen in toate celelalte politici
  • masuri specifice de promovare a femeii

Semnele sunt imbucuratoare: tot mai multe femei lucreaza si obtin calificari mai bune.

Exista insa in continuare disparitati. Femeile muncesc inca, in mare parte, in sectoarele mai slab platite si ocupa mai putin posturi decizionale.

 

Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025

Strategia UE privind egalitatea de gen se aliniaza angajamentului Comisiei von der Leyen de a realiza o Uniune a egalitatii. Ea contine obiective de politica si actiuni care ar putea duce la progrese mari. Pana in 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent in care femeile sunt egale cu barbatii. Ideea este ca toti europenii – femei sau barbati, fete sau baieti – sa se bucure de libertatea de a-si urma propria cale, sa aiba sanse egale de a prospera, sa poata fi membri egali in societate si sa poata deveni lideri daca o merita.

Obiectivele-cheie sunt: incetarea violentei impotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen; eliminarea disparitatilor de gen de pe piata fortei de munca; asigurarea unei participari egale a femeilor si a barbatilor in diferite sectoare ale economiei; eliminarea diferentei de remunerare intre femei si barbati si a disparitatilor de gen in ceea ce priveste pensiile; eliminarea discrepantelor de gen in ceea ce priveste asumarea responsabilitatilor familiale si atingerea echilibrului de gen in procesul decizional si in politica. Strategia urmeaza o abordare dubla: integrarea perspectivei de gen in toate celelalte politici, combinata cu actiuni specifice. Intersectionalitatea este principiul orizontal pentru punerea sa in aplicare. Desi strategia se concentreaza pe actiunile de pe teritoriul UE, ea este coerenta si cu politica externa a UE privind egalitatea de gen si emanciparea femeilor.

In data de 4 martie 2021, Comisia a propus masuri obligatorii de asigurare a transparentei salariale, acesta fiind unul dintre primele rezultate ale strategiei.

In data de 8 martie 2022, Comisia Europeana a prezentat o noua propunere de directiva pentru combaterea violentei impotriva femeilor si a violentei domestice,, cautand sa introduca astfel norme minime specifice cu privire la drepturile acestei categorii de victime si sa incrimineze formele de violenta indreptata impotriva femeilor, precum si violenta cibernetica.

 

Angajamentul Comisiei fata de egalitatea de gen

Angajamentul strategic fata de egalitatea de gen pentru perioada 2016-2019 a definit cadrul eforturilor depuse de Comisia Europeana in perioada de referinta in directia asigurarii egalitatii de gen.

Acesta s-a axat pe 5 domenii prioritare:

  • asigurarea unei mai largi participari a femeilor pe piata muncii si a independentei economice pentru femei si barbati;
  • reducerea diferentelor dintre femei si barbati in materie de remunerare, de castiguri si de pensii, combatandu-se astfel saracia in randul femeilor;
  • promovarea egalitatii dintre femei si barbati in cadrul procesului decizional; – combaterea violentei impotriva femeilor si protejarea si sprijinirea victimelor;
  • promovarea egalitatii de gen si a drepturilor femeilor in intreaga lume.

Angajamentul strategic stabileste obiective in fiecare din aceste domenii si identifica peste 30 de actiuni concrete. UE isi reafirma angajamentul pentru integrarea perspectivei de gen in toate politicile si in toate programele de finantare ale UE.

 

Raportul anual privind egalitatea de gen

Raportul din 2022 privind egalitatea de gen in UE este cel de-al doilea raport asociat Strategiei privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025. Acesta prezinta situatia actuala din UE si din statele membre in ceea ce priveste egalitatea de gen. Sunt evidentiate realizarile Uniunii in cele 5 domenii-cheie acoperite de strategie, alaturi de exemple evocatoare de proiecte finantate de statele membre si de UE in aceste domenii.

 

Sursa: Comisia Europeana.

 Strategia privind egalitatea de gen. Realizari si domenii de actiune

https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/gender-equality/gender-equality-strategy_ro

 Va rugam sa vizitati linkul de mai sus si linkurile din text pentru documente si rapoarte relevante pentru acest subiect in toate activitatile proiectului.

DREPTUL LA NEDISCRIMINARE

Tratamentul echitabil si nediscriminarea reprezinta un drept fundamental in Uniunea Europeana. Cu toate acestea, discriminarea exista in continuare sub multe forme si nu este intotdeauna usor de identificat.

Egalitatea este o valoare fundamentala a UE. Se interzice discriminarea pe motive de sex, rasa, culoare, origine etnica sau sociala, caracteristici genetice, limba, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice alta natura, apartenenta la o minoritate nationala, proprietate, nastere, handicap, varsta sau orientare sexuala.

Acest drept este consacrat de Tratatul privind Uniunea Europeana si de articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. Toate tarile UE si-au asumat, de asemenea, angajamente in temeiul Conventiei europene a drepturilor omului.

 

RECUNOASTEREA DIFERITELOR FORME DE DISCRIMINARE

Discriminarea directa are loc atunci cand o persoana este tratata mai putin favorabil decat altele din cauza originii rasiale sau etnice, a religiei sau a convingerilor, a handicapului, a varstei sau a orientarii sexuale. Mai pe scurt, vorbim de discriminare atunci cand esti tratat diferit doar pentru ca esti asa cum esti. De exemplu: un proprietar de magazin care refuza sa angajeze persoane cu o calificare adecvata pentru simplul motiv ca apartin unui anumit grup etnic.

Discriminarea indirecta are loc atunci cand norme, politici sau practici aparent neutre, care li se aplica tuturor in acelasi mod, pot dezavantaja anumite persoane pe motive de origine rasiala sau etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala. De exemplu, o administratie care le interzice angajatilor sa aiba capul acoperit cand intra in contact cu clientii ar discrimina pe motive religioase anumite grupuri, cum ar fi femeile musulmane.

Citeste acest glosar pentru a afla mai multe despre drepturile tale!

 

CUNOASTE-TI DREPTURILE

Pentru ca acum stii sub ce forme poate aparea discriminarea, afla de aici ce drepturi ai in raport cu ea.

Daca ti-au fost incalcate drepturile, de regula trebuie sa te adresezi autoritatii competente din tara ta sau din tara in care a avut loc incalcarea.

Organismul national de promovare a egalitatii din tara ta de resedinta este cel mai bine adaptat sa gestioneze cazurile individuale de discriminare si cel mai in masura sa te ajute sau sa te redirectioneze catre alta entitate competenta.

Afla cum poti raporta o incalcare a drepturilor tale si cum poti depune o plangere la nivel national.

Sursa: Portalul european pentru tineret –

https://youth.europa.eu/getinvolved/yourrightsandinclusion/rightnondiscrimination_ro

 Va rugam sa vizitati linkul de mai sus si linkurile din text pentru documente si rapoarte relevante pentru acest subiect in toate activitatile proiectului.

Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati defineste persoanele cu dizabilitati ca fiind acele persoane „care au deficiente fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durata, deficiente care, in interactiune cu diverse bariere, pot ingradi participarea deplina si efectiva a persoanelor in societate, in conditii de egalitate cu ceilalti”.

Aproximativ 87 de milioane de persoane din UE traiesc cu o anumita forma de dizabilitate. Multe persoane cu dizabilitati din Europa nu beneficiaza de aceleasi sanse ca restul populatiei. Scolile sau locurile de munca, infrastructurile, produsele, serviciile si informatiile nu le sunt accesibile in totalitate. Este posibil ca persoanele cu dizabilitati sa fie tratate rau sau incorect.

 

Provocari

  • Doar jumatate din persoanele cu dizabilitati sunt angajate, fata de 3 din 4 in cazul persoanelor fara dizabilitati.
  • 28,4 % din persoanele cu dizabilitati prezinta riscul de saracie sau excluziune sociala, in comparatie cu 17,8 % in cazul persoanelor fara dizabilitati.
  • Numai 29,4 % din persoanele cu dizabilitati obtin o diploma universitara, comparativ cu 43,8 % din persoanele fara dizabilitati.
  • 52 % dintre persoanele cu dizabilitati se simt discriminate.

 

Raspunsul la nivel de politica

UE si statele sale membre s-au angajat sa imbunatateasca situatia sociala si economica a persoanelor cu dizabilitati, pe baza Tratatului privind functionarea UE si a Cartei drepturilor fundamentale a UE.

 

Pilonul european al drepturilor sociale

Principiul 17 al Pilonului european al drepturilor sociale subliniaza faptul ca persoanele cu dizabilitati au dreptul la un sprijin pentru venit care sa le asigure o viata demna, la servicii care sa le permita sa participe pe piata muncii si in societate si la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor.

 

Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

Uniunea Europeana si toate statele sale membre sunt parte la Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati (UNCRPD). Pe baza acestui tratat important a fost elaborat continutul Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati (2021-2030)  si al predecesoarei sale, Strategia europeana pentru persoanele cu dizabilitati (2010-2020).

 

Platforma persoanelor cu dizabilitati

Comisia discuta periodic despre punerea in aplicare a conventiei la nivel european si national, in cadrul grupului de experti al Platformei pentru persoanele cu dizabilitati, care reuneste:

  • Comisia Europeana
  • experti din statele membre
  • reprezentanti ai mai multor ONG-uri de la nivelul UE, inclusiv ai organizatiilor persoanelor cu dizabilitati.

 

Realizari importante in favoarea persoanelor cu dizabilitati

 

Finantare

UE ofera sprijin financiar, prin intermediul unui grant anual, mai multor ONG-uri si organizatii ale persoanelor cu dizabilitati de la nivelul UE (in cadrul programului „Cetateni, egalitate, drepturi si valori). Scopul este sa le consolideze capacitatea si sa le faciliteze participarea la procesele de la nivelul UE (de exemplu, prin furnizarea de opinii cu privire la elaborarea legislatiei si a politicilor UE). Aceste organisme au fost selectate printr-o cerere de propuneri si au semnat un acord-cadru de parteneriat pentru perioada 2022-2025. Organizatiile beneficiare sunt enumerate in partea de jos a paginii dedicate cererii de propuneri.

Fondurile structurale si de investitii europene (fondurile ESI) sunt principalul instrument financiar utilizat de UE pentru a consolida coeziunea economica si sociala. Ele contribuie la asigurarea incluziunii sociale a celor mai vulnerabili cetateni, printre care si persoanele cu dizabilitati.

 

Semestrul european

Semestrul european ofera un cadru pentru coordonarea politicilor economice in intreaga UE si comunica informatii privind situatia persoanelor cu dizabilitati in statele membre.

 

Sprijin analitic

Reteaua academica a expertilor europeni in dizabilitate (EDE) ii ofera Comisiei Europene o analiza a datelor si politicilor statelor membre. Reteaua gestioneaza DOTCOM, o baza de date care monitorizeaza instrumentele legate de Conventia ONU in UE si in statele membre.

 

Actiuni de sensibilizare

Comisia Europeana s-a angajat sa sensibilizeze cetatenii cu privire la conditiile de viata ale persoanelor cu dizabilitati, la provocarile cu care se confrunta acestea in fiecare zi si la instrumentele care le pot imbunatati viata. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia organizeaza anual:

 

Sursa: Comisia Europeana. Ocuparea Fortei de Munca,

Afaceri Sociale si Incluziune – https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1137&langId=ro  

 Va rugam sa vizitati linkul de mai sus si linkurile din text pentru documente si rapoarte relevante pentru acest subiect in toate activitatile proiectului.

Procesul de imbatranire ne afecteaza viata sub toate aspectele si pe toata durata ei. Avand in vedere ca actuala pandemie ramane in continuare o provocare si pe masura ce luptam pentru a proteja vieti si pentru a asigura mijloace de subzistenta, nu trebuie sa pierdem din vedere o evolutie remarcabila: un numar fara precedent de europeni sunt foarte longevivi. Aceasta este o realizare majora, sustinuta de economia sociala de piata a UE.

In ultimele cinci decenii, speranta de viata la nastere a crescut cu aproximativ 10 ani atat pentru barbati, cat si pentru femei. Profilurile demografice ale regiunilor UE variaza foarte mult, aceste diferente fiind extrem de marcate intre zonele urbane si cele rurale; in unele zone, imbatranirea populatiei este accentuata, in timp ce, in alte zone, se observa o crestere a populatiei in varsta de munca. Europa nu este in niciun caz singurul continent cu o populatie in curs de imbatranire, insa acest proces este cel mai avansat aici. De exemplu, varsta mediana actuala in Europa, respectiv 42,5 ani, reprezinta mai mult decat dublul aceleiasi valori inregistrate pentru Africa. Acest decalaj va ramane semnificativ in deceniile urmatoare.

Aceasta tendinta are un impact semnificativ asupra vietii de zi cu zi a oamenilor si asupra societatilor noastre. Ea are implicatii pentru cresterea economica, sustenabilitatea fiscala, asistenta medicala si ingrijirea pe termen lung, bunastare si coeziunea sociala. In plus, impactul disproportionat al pandemiei asupra persoanelor in varsta – in ceea ce priveste  spitalizarile si decesele – a evidentiat unele dintre provocarile pe care imbatranirea populatiei le reprezinta pentru sanatate si asistenta sociala. Insa imbatranirea ofera si noi oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca, promovarea echitatii sociale si stimularea prosperitatii, de exemplu in economia varstei a treia si in sectorul serviciilor de ingrijire.

Statele membre abordeaza impactul imbatranirii prin imbunatatirea sistemelor de educatie si de dobandire a competentelor, prin incurajarea unei vieti profesionale mai lungi si mai cuprinzatoare si prin promovarea reformelor sistemelor de protectie sociala si de pensii. Cu toate acestea, avand in vedere amploarea, viteza si impactul acestei tendinte in intreaga societate, trebuie, de asemenea, sa analizam noi abordari si sa ne asiguram ca politicile noastre sunt adecvate scopului urmarit de acestea intr-o epoca a schimbarilor majore – de la dubla tranzitie verde si digitala la noi forme de munca si amenintarea reprezentata de pandemii.

Competentele de abordare a efectelor imbatranirii le revin, in mare masura, statelor membre, iar UE este bine plasata pentru a identifica principalele probleme si tendinte si pentru a sprijini actiunile privind imbatranirea la nivel national, regional si local. Aceasta poate ajuta statele membre si regiunile sa isi dezvolte propriile raspunsuri adaptate in materie de politici in ceea ce priveste imbatranirea populatiei.

Pilonul european al drepturilor sociale  stabileste o serie de principii care se refera direct sau indirect la domeniile afectate de imbatranire, cum ar fi veniturile si pensiile pentru limita de varsta, ingrijirea pe termen lung, asistenta medicala, incluziunea persoanelor cu dizabilitati, protectia sociala, echilibrul dintre viata profesionala si cea privata si educatia, formarea si invatarea pe tot parcursul vietii. Majoritatea abordarilor noi se bazeaza pe ciclul de viata, care reflecta impactul universal al imbatranirii si se concentreaza atat asupra implicatiilor personale, cat si asupra implicatiilor societale mai ample ale imbatranirii populatiei. Acestea includ toate aspectele: de la invatarea pe tot parcursul vietii si stiluri de viata sanatoase pana la modul de finantare a unor pensii adecvate sau necesitatea unei productivitati sporite si a unei forte de munca suficient de mari pentru a sustine asistenta medicala si ingrijirea pe termen lung pentru persoanele in varsta.

Abordarea bazata pe ciclul de viata ia in considerare faptul ca etapele traditionale ale educatiei si formarii, ale muncii si ale pensionarii devin mai putin rigide si mai flexibile. De asemenea, aceasta reflecta faptul ca raspunsul la imbatranirea populatiei este o chestiune care consta in gasirea unui echilibru adecvat intre solutiile durabile pentru sistemul nostru de protectie sociala si consolidarea solidaritatii intre generatii si a echitatii intre tineri si persoanele in varsta. Exista numeroase interdependente intre generatii, iar acestea dau nastere unor provocari, oportunitati si intrebari pentru societatile noastre. Acesta este motivul pentru care tinerii – si persoanele de toate varstele – ar trebui sa aiba un rol activ in conturarea raspunsului nostru in materie de politici.

 

 Sursa: In limba romana – CARTE VERDE PRIVIND IMBATRANIREA POPULATIEI

Promovarea solidaritatii si a responsabilitatii intre generatii  (Bruxelles, 27.1.2021 COM(2021) 50 final)

https://commission.europa.eu/document/download/2d80053044084291a229ebd08729d561_ro?filename=com_2021_50_f1_green_paper_ro.pdf  

 

In limba romana – RAPORT AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL EUROPEAN SI  COMITETUL REGIUNILOR privind impactul schimbarilor demografice

https://commission.europa.eu/document/download/318df4387c424fe482277f99132332b6_ro  

 

Pentru documente si rapoarte relevante pentru acest subiect va rugam sa vizitati – pagina Comisiei

Europene The impact of demographic change in Europe https://commission.europa.eu/strategyandpolicy/priorities20192024/newpusheuropeandemocracy/impactdemographicchangeeurope_ro (limba engleza)

Principiul „poluatorul plateste” si raspunderea pentru mediul inconjurator

SINTEZA PRIVIND: Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Directiva prevede norme in temeiul principiului „poluatorul plateste”. Acest lucru inseamna ca o companie care cauzeaza daune mediului inconjurator este raspunzatoare pentru acestea si trebuie sa ia masurile de reparare sau de prevenire necesare si sa suporte toate costurile aferente.

ASPECTE-CHEIE

Directiva defineste daunele aduse mediului ca fiind:

Definitia include eliminarea de substante poluante in aer (deoarece acest lucru afecteaza starea solului sau a apei), deversarea de asemenea substante in apele interioare de suprafata si in apele subterane, precum si orice diseminare deliberata in mediu a organismelor modificate genetic in sensul Directivei 2001/18/CE.

 

DOMENIUL DE APLICARE

Exista doua scenarii in care se aplica raspunderea:

  1. Daune aduse mediului prin exercitarea uneia dintre activitatile enumerate in anexa III la directiva, cum ar fi:
    • industria energetica;
    • productia si prelucrarea metalelor;
    • industria extractiva;
    • industria chimica;
    • gestionarea deseurilor;
    • productia de celuloza, hartie si carton la scara larga, vopsirea textilelor si tabacaria;
    • productia de carne, produse lactate si produse alimentare la scara larga.
  2. Daune ecologice aduse speciilor protejate si habitatelor naturale (sau o amenintare iminenta de producere a unor asemenea daune) prin exercitarea altor activitati profesionale decat cele enumerate in anexa III si in cazul in care compania a comis vreo eroare sau vreo neglijenta.

 

EXCEPTII

Printre exceptii se numara conflictul armat, catastrofele naturale, raspunderea pentru daune aduse mediului care fac obiectul unor conventii internationale (de exemplu, poluarea maritima) si riscurile nucleare, care fac obiectul Tratatului Euratom.

 

Actiuni de prevenire si de reparare

  • In cazul unei amenintari iminente de producere a unei daune, compania trebuie sa ia, fara intarziere, masurile de prevenire necesare.
  • In cazul producerii unei daune, compania trebuie sa informeze imediat autoritatile si sa ia masuri pentru a gestiona situatia si a preveni producerea unor noi daune aduse mediului si a unor amenintari la adresa sanatatii umane, precum si sa ia masurile de reparare necesare.

Compania trebuie sa suporte costurile actiunilor de prevenire si de reparare, cu exceptia anumitor situatii, cum ar fi daca dauna a fost cauzata de un tert in pofida aplicarii masurilor de securitate corespunzatoare sau a rezultat din respectarea unei instructiuni oficiale.

 

Punerea in aplicare

  • Un raport privind punerea in aplicare din 2016 a analizat experienta punerii in aplicare a directivei din 2007 pana in 2013, incluzand o evaluare efectuata in cadrul REFIT, programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvata si functionala.
  • Raportul confirma faptul ca, desi directiva nu si-a atins inca pe deplin potentialul, aceasta sa dovedit eficace in ceea ce priveste repararea daunelor aduse mediului si incurajarea prevenirii acestora.

 

Regulamentul de modificare (UE) 2019/1010

Directiva a fost modificata in 2019 prin Regulamentul (UE) 2019/1010, care aliniaza si simplifica obligatiile de raportare in domeniul legislatiei mediului. Noile norme introduse, care se aplica incepand cu 26 iunie 2019, sunt urmatoarele.

  • Tarile UE raporteaza Comisiei cu privire la experienta acumulata la punerea in aplicare a acestei directive. Informatiile pe care trebuie sa le furnizeze se afla in anexa VI la directiva si trebuie colectate pana la 30 aprilie 2022 si, ulterior, la fiecare 5 ani.
  • Pana la 30 aprilie 2023 si, ulterior, la fiecare 5 ani, Comisia va publica o evaluare a acestei directive pe care a efectuat-o pe baza informatiilor furnizate de tarile UE.
  • Pana la 31 decembrie 2020, Comisia trebuie sa elaboreze orientari care sa ofere o intelegere comuna a termenului „daune aduse mediului”, asa cum este definit in prezenta directiva.

 

DE CAND SE APLICA DIRECTIVA?

Se aplica de la 30 aprilie 2004, iar tarile UE au avut obligatia de a o transpune in legislatia nationala pana la 30 aprilie 2007.

 

CONTEXT

Pentru informatii suplimentare, consultati:

Raspunderea pentru mediul inconjurator (Comisia Europeana).

 

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, pp. 56-75)

Modificarile succesive aduse Directivei 2004/35/CE au fost integrate in textul de baza. Aceasta versiune consolidata are doar un caracter informativ.

 

DOCUMENTE CONEXE

Raport al Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Raport al Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European in temeiul articolului 18 alineatul (2) din Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului [COM(2016) 204 final, 14.4.2016]

Document de lucru al serviciilor Comisiei: Evaluarea REFIT a Directivei privind raspunderea pentru mediul inconjurator, care insoteste documentul Raport al Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European in temeiul articolului 18 alineatul (2) din Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediul inconjurator in legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului [SWD(2016) 121 final, 14.4.2016)]

 

Sursa: Sinteze ale legislatiei UE, publicat(a) la: 2020-06-17, Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, LEGISSUM: l28120

https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/76928eec-bc22-45f2-9a27-9e908e490c44/language-ro/format-HTML/source-277154220 

Pentru alte informatii despre acest subiect va rugam sa cititi raportul European Court of Auditors, Principiul „poluatorul plateste” : aplicare inconsecventa in cadrul politicilor de mediu si al actiunilor pentru mediu ale UE. Raportul special, nr. 12, 2021, Publications Office, 2021, https://data.europa.eu/doi/10.2865/39378

O contractie a celor doua cuvinte „biologic” si „diversitate”, biodiversitatea se refera la varietatea de viata de pe pamant, in general, sau la varietatea de fiinte dintr-un anumit ecosistem sau dintr-o anumita regiune. Aceasta se refera la toate fiintele vii, de la bacterii, plante si animale la oameni.

Biodiversitatea joaca un rol vital in serviciile ecosistemice, care sunt serviciile pe care le ofera natura. Acestea includ polenizarea, reglarea climei, protectia impotriva inundatiilor, fertilitatea solului si productia de alimente, combustibil, fibre si medicamente.

Din anii 2000, UE a adoptat o serie de planuri de actiune si strategii in domeniul biodiversitatii, ultima dintre acestea fiind strategia privind biodiversitatea pentru 2030, conceputa pentru a readuce biodiversitatea Europei pe calea redresarii pana in 2030. Strategia, care este parte a Pactului verde european, cuprinde obiective si angajamente pentru abordarea principalelor cauze ale pierderii biodiversitatii:

  • schimbarile in exploatarea terenurilor si a marii;
  • supraexploatarea resurselor biologice;
  • schimbarile climatice;
  • poluarea;
  • speciile alogene invazive.

Legislatia UE cu privire la biodiversitate include:

  • directiva privind pasarile (Directiva 2009/147/CE), care ofera o protectie cuprinzatoare tuturor speciilor de pasari salbatice care se gasesc in mod natural in UE;
  • directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE), care ajuta la mentinerea biodiversitatii prin protejarea a peste 1 000 specii de animale si plante si a peste 200 de tipuri de habitate;
  • directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), care ofera un cadru de politica UE in domeniul apei;
  • directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin (Directiva 2008/56/CE), care ofera un cadru de actiune UE in domeniul politicii privind mediul marin;
  • specii alogene invazive – animale si plante introduse accidental sau intentionat intr-un mediu natural in care nu se gasesc in mod natural, cu consecinte negative grave asupra noului lor mediu [Regulamentul (UE) nr. 1143/2014];
  • norme privind comertul cu specii ale florei si faunei salbatice [Regulamentul (CE) nr. 338/97 privind implementarea Conventiei privind comertul international cu specii ale faunei si florei salbatice pe cale de disparitie, si depasind cerintele conventiei, Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 privind comertul cu produse derivate din foca si Regulamentul nr. 3254/91 privind standardele de vanatoare cu capcane cu suferinta minima].

 

OBIECTIVE

Strategia UE cauta sa plaseze biodiversitatea Europei pe drumul catre redresare pana in 2030, in beneficiul oamenilor, al climei si al planetei.

In contextul post-COVID-19, strategia urmareste sa consolideze rezilienta societatilor noastre in fata unor posibile amenintari viitoare precum:

  • impactul schimbarilor climatice
  • incendii forestiere
  • insecuritate alimentara
  • epidemii (inclusiv prin protejarea faunei salbatice si combaterea comertului ilegal cu specii salbatice)

   

ACTIUNI

Strategia contine angajamente si actiuni concrete care trebuie realizate pana in 2030.

 

Crearea unei retele mai ample de zone protejate terestre si maritime, in toata Uniunea

UE va extinde zonele Natura 2000 existente, protejand strict zonele valoroase pentru biodiversitate si pentru combaterea schimbarilor climatice.

 

Lansarea unui plan al UE de refacere a naturii

Prin angajamente si actiuni concrete, UE cauta sa refaca pana in 2030 ecosistemele degradate si sa le gestioneze in mod durabil, indepartand cauzele principale ale declinului biodiversitatii.

Ca parte a acestui plan, Comisia va propune pana la sfarsitul anului 2021 obiective obligatorii de refacere a naturii.

 

Masuri care sa sustina transformarile necesare

Strategia propune deblocarea unor fonduri pentru biodiversitate si aplicarea unui nou cadru de guvernanta consolidat care

  • sa asigure o mai buna implementare si urmarirea progreselor inregistrate
  • sa amelioreze cunostintele, finantarea si investitiile
  • sa asigure o mai buna respectare a naturii in procesul decizional al autoritatilor si al intreprinderilor

 

Masuri care sa raspunda la provocarea pierderii biodiversitatii, valabila in intreaga lume

Aceste masuri vor demonstra ca UE este pregatita sa conduca prin puterea exemplului in solutionarea crizei mondiale a biodiversitatii. In acest sens, va depune eforturi pentru adoptarea unui cadru ambitios privind biodiversitatea la nivel mondial, care sa fie prevazut in Conventia privind diversitatea biologica.

Sursa: Sinteze ale legislatiei UE, publicat(a) la: 2021-03-08, Oficiul pentru Publicatii al Uniunii

Europene, LEGISSUM : biodiversity

https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/7449db72-96bb-11eb-b85c-01aa75ed71a1/language-ro/format-HTML/source-277154500

Comisia Europeana – Strategia in domeniul biodiversitatii pentru 2030 – https://environment.ec.europa.eu/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro

Pentru documente si rapoarte relevante pentru acest subiect va rugam sa  vizitati linkurle din text si : 

Ecosistem

Servicii ecosistemice

Comisia Europeana

Protectia naturii

Conservarea pasarilor salbatice (sinteza)

Conventia privind diversitatea biologica (sinteza)

Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice – Conventia de la Bonn (sinteza)

Garantarea faptului ca comertul cu fauna si flora salbatica nu le ameninta supravietuirea (sinteza)

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (sinteza)

Pactul ecologic european (sinteza)

Apa de buna calitate in Europa (directiva UE privind apa) (sinteza)

Protejarea biodiversitatii impotriva speciilor alogene invazive (sinteza)

Protejarea biodiversitatii Europei (Natura 2000) (sinteza)

Strategia pentru mediul marin (sinteza)

Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2030 (Comisia Europeana)

Natura 2000 (Comisia Europeana)

Cresterea economiei mondiale si sporirea populatiei globale (9 miliarde pana in 2050) au ca rezultat consumul rapid al resurselor naturale ale Pamantului. Resurse precum apa, solul, aerul curat si serviciile ecosistemice sunt vitale pentru sanatate si pentru calitatea vietii, insa sunt disponibile doar in cantitati limitate. Concurenta tot mai mare pentru anumite resurse va duce la deficite si la cresterea preturilor, ceea ce va afecta economia Europei. Resursele trebuie sa fie gestionate mai eficient pe durata intregului ciclu de viata, de la extractie, transport, prelucrare si consum pana la eliminarea deseurilor.

Acesta este motivul pentru care Comisia insista pe „eficienta utilizarii resurselor”. Eficienta utilizarii resurselor inseamna sa producem mai multa valoare cu mai putine resurse si sa ne schimbam obiceiurile de consum. Aceasta va limita riscul aparitiei de deficite si va mentine impactul asupra mediului in limitele naturale ale planetei. Este un principiu general care se aplica tuturor resurselor naturale, de la alimente, lemn si biodiversitate pana la energie, metale, sol, apa, minerale, atmosfera si pamant.

Cresterea eficientei utilizarii resurselor in Europa reprezinta un mijloc prin care obiectivele de politica economica, sociala si de mediu se pot atinge mai usor, mai sigur si cu costuri mai mici.  a tehnologiilor existente, cum ar fi sursele de energie regenerabila si vehiculele electrice, si prin investitii intr-o infrastructura bazata pe emisii scazute de carbon. Pe langa reducerea drastica a importurilor de petrol si gaz, aceasta ar reduce substantial poluarea aerului, conducand la economii considerabile legate de cheltuielile cu sanatatea si de masurile de control al poluarii. Pentru autoritatile fiscale, exista de asemenea implicatii de ordin fiscal. Cresterea veniturilor pe baza utilizarii resurselor si nu pe baza fortei de munca poate ajuta la echilibrarea finantelor publice, fara a afecta negativ competitivitatea, dar sustinand in mod semnificativ crearea de locuri de munca. Este o modalitate de a imbunatati eficienta programelor de cheltuieli

 

Ce este eficienta utilizarii resurselor si de ce avem nevoie de ea? 

Este necesar sa folosim resursele limitate ale Pamantului intr-un mod mai sustenabil. Societatea noastra se bazeaza pe metale, minerale, combustibili, apa, lemn, sol fertil si aer curat, care constituie in egala masura factori vitali pentru mentinerea functionarii economiei noastre.

In lipsa unei gestionari responsabile, exista un risc real sa se produca schimbari ireversibile ale ecosistemelor. Un exemplu este reducerea dramatica a rezervelor de cod din Oceanul Atlantic, in largul coastei Canadei, in anii ’90. Exploatarea partii mai adanci a rezervelor de catre traulere de adancime a avut ca rezultat o crestere substantiala a capturilor, urmata de o scadere abrupta. Ca urmare a absentei unor decizii de guvernanta eficiente si oportune, zeci de mii de persoane si-au pierdut sursa de venit, comunitatile locale confruntandu-se cu enorme costuri umane si materiale, iar rezervele de cod nu s-au refacut nici pana in ziua de astazi.

Desi multe dintre initiativele de crestere a eficientei utilizarii resurselor privesc productia, chestiunile legate de consum sunt de asemenea abordate. Se efectueaza studii privind „efectul de recul” − ideea ca introducerea de instrumente tehnologice si strategice menite sa imbunatateasca eficienta ecologica ar putea avea efectul nedorit al cresterii consumului. De exemplu, izolarea casei cu scopul de a creste eficienta termica si de a scadea costurile incalzirii acesteia ar putea avea ca rezultat folosirea instalatiei de incalzire pentru o perioada mai lunga sau la o temperatura mai mare, anuland astfel castigul de eficienta. Existenta si semnificatia efectului de recul si modul in care acesta poate fi contracarat fac obiectul unei dezbateri aprinse, astfel incat este nevoie de informatii suplimentare pentru clarificarea acestor aspecte.

Europa se bazeaza pe restul lumii pentru multe resurse, cum ar fi combustibilii si materiile prime, care sunt integrate in produse importate din afara UE. Deficitele si volatilitatea preturilor la produsele de baza produc instabilitate in multe regiuni ale lumii, astfel incat cresterea eficientei utilizarii resurselor este esentiala pentru noi toti.

Transformarea Europei intr-o economie care utilizeaza resursele in mod eficient necesita o reforma vasta, deoarece exista multe dificultati care trebuie depasite. Initiativele pentru o utilizare eficienta a resurselor in Europa asigura un cadru general de actiune. Temele interdisciplinare, cum ar fi comportamentul de consum si nevoia de investitii suplimentare in inovare, sunt in centrul atentiei, iar resursele esentiale sunt analizate din perspectiva ciclului de viata.

 

Cum s-ar putea realiza acest lucru? 

In ultimele decenii, modificarea modelelor de utilizare a resurselor a aratat ca este perfect posibil sa se faca progrese in ceea ce priveste eficienta utilizarii resurselor. In ultimii 30 de ani, in UE, reciclarea a devenit o practica standard atat pentru companii, cat si pentru gospodarii, cu consecinte majore pentru industrii precum cele ale hartiei, sticlei si extractiei de resurse. De asemenea, legislatia UE a impus reducerea emisiilor de carbon: din 1990, emisiile de gaze cu efect de sera din UE au scazut cu peste 10 %, in vreme ce economiile europene au crescut cu aproximativ 40 % in aceeasi perioada.  Exista cinci reguli de aur pentru maximizarea cresterii economice, concomitent cu reducerea presiunii asupra rezervelor de resurse:

  • Economisirea: trebuie sa fructificam oportunitatile de economisire a resurselor oricand este posibil − unele economii ale UE sunt de 16 ori mai eficiente decat altele;.
  • Reciclarea: este necesar sa crestem nivelul de reciclare a materialelor si de reutilizare a elementelor din componenta produselor (telefoanele mobile sunt un exemplu recent).
  • Substituirea: trebuie sa inlocuim resursele principale cu unele alternative care ofera o eficienta mai mare si care au un impact mai mic asupra mediului pe durata ciclului lor de viata (de exemplu, prin renuntarea la utilizarea mercurului).
  • Reducerea: este necesar sa schimbam modul in care satisfacem nevoile oamenilor, prin noi modele de afaceri sau prin bunuri si servicii care necesita un aport de resurse mai mic. Exemple: reducerea greutatii vehiculelor sau descarcarea de muzica si de materiale de divertisment de pe internet, in mod legal, in locul cumpararii unui obiect fizic precum DVD-ul.
  • Evaluarea: factorii de decizie trebuie sa gaseasca modalitati de a lua in mod corespunzator in considerare valoarea corecta a resurselor naturale in luarea deciziilor, facilitand astfel o gestionare mai buna a rezervelor de resurse naturale. Invatand sa evaluam serviciile ecosistemice si resursele naturale si sa stabilim pretul lor corect, vom reduce presiunea asupra mediului.

 

Sursa: Comisia Europeana, Directia Generala Mediu,

Eficienta utilizarii resurselor : un imperativ in afaceri, Publications Office, 2011, https://data.europa.eu/doi/10.2779/9888

https://environment.ec.europa.eu/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro  

ATENUAREA SI ADAPTAREA LA SCHIMBARILE CLIMATICE – Pactul verde European

 Viitorul Europei depinde de o planeta sanatoasa. Tarile UE sunt hotarate sa atinga neutralitatea climatica pana in 2050, indeplinindu-si angajamentele asumate in cadrul Acordului de la Paris. Pactul verde european este strategia UE vizand atingerea obiectivului pentru 2050.

 

CE ESTE PACTUL VERDE EUROPEAN?

Pactul verde european este un pachet de initiative in materie de politici, care urmareste sa plaseze UE pe calea catre o tranzitie verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatica pana in 2050.

Acesta sprijina transformarea UE intr-o societate echitabila si prospera, cu o economie moderna si competitiva.

Pactul evidentiaza necesitatea unei abordari holistice si transsectoriale, in care toate domeniile de politica relevante sa contribuie la obiectivul final in domeniul climei. Pachetul contine initiative care acopera domeniul climei, al mediului, al energiei, al transporturilor, sectorul industrial, agricultura si finantarea durabila, toate acestea fiind puternic interconectate.

Pactul verde european a fost lansat de Comisie in decembrie 2019, iar Consiliul European a luat act de acesta in cadrul reuniunii sale din decembrie.

 

CE INITIATIVE SUNT INCLUSE IN PACTUL VERDE?

Pregatiti pentru 55

Pachetul „Pregatiti pentru 55” urmareste sa transpuna in legislatie ambitiile Pactului verde.

Pachetul este un set de propuneri de revizuire a legislatiei privind clima, energia si transporturile si de punere in aplicare a unor noi initiative legislative pentru a alinia legislatia UE la obiectivele UE in materie de clima. Acesta include:

  • o revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), inclusiv extinderea acestuia la transportul maritim si o revizuire a normelor privind emisiile generate de aviatie, precum si instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier si cladiri
  • o revizuire a Regulamentului privind partajarea eforturilor in ceea ce priveste obiectivele de reducere ale statelor membre in sectoarele din afara EU ETS
  • o revizuire a Regulamentului LULUCF privind includerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a absorbtiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinatiei terenurilor si silvicultura
  • o modificare a Regulamentului de stabilire a standardelor privind emisiile de CO2 pentru autoturisme si camionete
  • o revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile
  • o reformare a Directivei privind eficienta energetica
  • o revizuire a Directivei privind impozitarea energiei
  • un mecanism de ajustare la frontiera in functie de carbon
  • o revizuire a Directivei privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
  • initiativa ReFuelEU in domeniul aviatiei pentru combustibili de aviatie derivati din surse regenerabile
  • initiativa FuelEU in domeniul maritim pentru un spatiu maritim european verde
  • un Fond pentru atenuarea impactului social al actiunilor climatice
  • o revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor – reducerea emisiilor de metan in sectorul energetic
  • o revizuire a celui de al treilea pachet privind energia pentru gaze

  

Legea europeana a climei

Regulamentul privind Legea europeana a climei transforma ambitia politica de a atinge neutralitatea climatica pana in 2050 intr-o obligatie juridica pentru UE.

Prin adoptarea acestuia, UE si statele sale membre s-au angajat sa reduca emisiile nete de gaze cu efect de sera in UE cu cel putin 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest obiectiv este obligatoriu din punct de vedere juridic si se bazeaza pe o evaluare a impactului efectuata de Comisie.

Principalele actiuni incluse in regulament sunt:

  • cartografierea ritmului de reducere a emisiilor pana in 2050 pentru a oferi previzibilitate intreprinderilor, partilor interesate si cetatenilor
  • dezvoltarea unui sistem de monitorizare si raportare a progreselor inregistrate in vederea atingerii obiectivului
  • asigurarea unei tranzitii verzi eficiente din punctul de vedere al costurilor si echitabile din punct de vedere social

  

Strategia UE privind adaptarea la schimbarile climatice

In iunie 2021, ministrii mediului din UE au aprobat concluzii prin care se sprijina noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbarile climatice. Strategia prezinta o viziune pe termen lung pentru ca UE sa devina o societate rezilienta la schimbarile climatice si pe deplin adaptata la efectele inevitabile ale schimbarilor climatice pana in 2050.

Printre masurile prevazute in strategie se numara:

  • o mai buna colectare si partajare a datelor pentru a imbunatati accesul la cunostinte si schimbul de cunostinte privind impactul schimbarilor climatice
  • solutii bazate pe natura, pentru a contribui la consolidarea rezilientei la schimbarile climatice si la protejarea ecosistemelor
  • integrarea adaptarii in politicile macrobugetare

Se solicita adaptarea protectiei civile la fenomenele meteorologice extreme cauzate de schimbarile climatice, cu accent pe:

  • prevenire
  • pregatire
  • raspuns
  • recuperare

 

Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030

Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2030 urmareste sa contribuie la refacerea biodiversitatii Europei pana in 2030. Acest lucru ar aduce beneficii oamenilor, climei si planetei.

Printre actiunile prevazute in strategie se numara:

  • extinderea zonelor maritime si terestre protejate in Europa
  • refacerea ecosistemelor degradate prin reducerea utilizarii pesticidelor si a nocivitatii acestora
  • cresterea finantarii actiunilor si o mai buna monitorizare a progreselor

Statele membre au recunoscut necesitatea de a intensifica eforturile prin abordarea factorilor directi si indirecti responsabili pentru declinul biodiversitatii si al naturii si au reiterat apelul la integrarea deplina a obiectivelor in materie de biodiversitate in alte sectoare, cum ar fi agricultura, pescuitul si silvicultura.

 

Strategia „De la ferma la consumator”

Strategia Comisiei „De la ferma la consumator” urmareste sa contribuie la realizarea de catre UE a neutralitatii climatice pana in 2050, prin reorientarea actualului sistem alimentar al UE catre un model durabil.

In plus fata de securitatea si siguranta alimentara, strategia are urmatoarele obiective principale:

  • asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente, accesibile ca pret si nutritive in limitele planetare
  • sprijinirea unei productii alimentare durabile
  • promovarea unui consum alimentar si a unor diete sanatoase mai durabile

 

 Strategia industriala pentru Europa

UE se bazeaza pe industria Europei pentru a conduce tranzitiile catre neutralitatea climatica.

Obiectivul strategiei industriale a UE este de a sprijini industria in rolul sau de accelerator si catalizator al schimbarii, inovarii si cresterii economice.

O actualizare a strategiei industriale, publicata de Comisie in mai 2021, vizeaza consolidarea rezilientei si promovarea competitivitatii Europei. Aceasta urmareste sa permita industriei europene sa conduca transformarea verde si digitala si sa devina forta motrice la nivel mondial in tranzitia catre neutralitatea climatica si digitalizare.

 

Planul de actiune pentru economia circulara

Decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor si trecerea la sisteme circulare in cea ce priveste productia si consumul sunt esentiale pentru realizarea neutralitatii climatice a UE pana in 2050.

Planul de actiune prevede peste 30 de puncte de actiune privind proiectarea de produse sustenabile, circularitatea in procesele de productie si capacitarea consumatorilor si a achizitorilor publici. Acesta vizeaza sectoare precum produsele electronice si TIC, bateriile, ambalajele, materialele plastice, produsele textile, constructiile, cladirile si produsele alimentare.

 

Bateriile si deseurile de baterii

Comisia a propus revizuirea normelor existente privind bateriile si adoptarea unor noi cerinte obligatorii pentru toate bateriile (industriale, auto, electrice si portabile) introduse pe piata UE.

Noua propunere urmareste sa abordeze intregul ciclu de viata al bateriilor, de la procesul de productie la cerintele de proiectare, precum si la „a doua viata”, reciclarea si incorporarea continutului reciclat in baterii noi.

  

O tranzitie justa

Mecanismul UE pentru o tranzitie justa va ajuta regiunile care depind in mare masura de combustibilii fosili si industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon sa adopte tranzitia catre o energie curata.

Realizarea neutralitatii climatice pana in 2050 va constitui o provocare mai mare pentru unele state membre si regiuni decat pentru altele. De exemplu, unele se bazeaza mai mult pe combustibilii fosili sau au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon care asigura locuri de munca pentru un numar semnificativ de persoane.

UE a introdus Mecanismul pentru o tranzitie justa pentru a oferi sprijin financiar si tehnic regiunilor care sunt cel mai mult afectate de trecerea la o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon. Acest mecanism va contribui la mobilizarea a cel putin 65-75 de miliarde EUR in perioada 2021-2027 in sprijinul:

  • oamenilor si comunitatilor – facilitand oportunitatile de angajare si recalificarea, imbunatatind eficienta energetica a locuintelor si combatand saracia energetica
  • intreprinderilor – facand in asa fel incat tranzitia catre o tehnologie cu emisii reduse de dioxid de carbon sa devina atractiva pentru investitii, furnizand sprijin financiar pentru cercetare si inovare si investind in acestea
  • statelor membre si regiunilor – investind in noi locuri de munca verzi, transport public durabil, conectivitate digitala si o infrastructura pentru energia curata

Cu un buget total de 17,5 miliarde EUR, Fondul pentru o tranzitie justa este primul pilon al mecanismului. Fondul ofera sprijin adaptat in vederea reducerii costurilor sociale si economice generate de tranzitia verde pentru regiunile dependente de combustibili fosili si pentru industriile cu niveluri ridicate de emisii. Acesta sprijina investitiile in:

  • IMM-uri si noi intreprinderi
  • cercetare si inovare
  • tehnologii pentru o energie curata si reducerea emisiilor
  • recalificarea lucratorilor si asistenta pentru cautarea unui loc de munca

Trecerea la un viitor mai verde necesita o contributie din partea sectorului financiar. Ca parte a Pactului verde, Comisia a propus o serie de initiative privind finantarea durabila:

  • planuri de investitii
  • taxonomie pentru investitiile verzi
  • norme privind obligatiunile verzi

 

Energie curata, accesibila ca pret si sigura

Intrucat 75 % din emisiile de gaze cu efect de sera din UE provin din utilizarea si productia de energie, decarbonizarea sectorului energetic este un pas crucial catre o UE neutra din punct de vedere climatic.

UE lucreaza la mai multe niveluri pentru atingerea acestor obiective:

  • sprijinirea dezvoltarii si a adoptarii unor surse de energie mai curate, cum ar fi energia din surse regenerabile offshore si hidrogenul
  • promovarea integrarii sistemelor energetice in intreaga UE
  • dezvoltarea infrastructurii energetice interconectate prin coridoarele energetice ale UE
  • revizuirea legislatiei actuale privind eficienta energetica si energia din surse regenerabile, inclusiv a obiectivelor acestora pentru 2030

Sectorul constructiilor reprezinta unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Europa si este responsabil pentru mai mult de o treime din emisiile de gaze cu efect de sera din UE.

In iunie 2021, ministrii UE au aprobat concluziile Consiliului legate de strategia privind valul de renovari a Comisiei, subliniind aspecte precum incluziunea sociala, redresarea economica si tranzitia verde. Ministrii au aprobat obiectivul strategiei care consta in cel putin o dublare a ratelor reabilitarii energetice in UE pana in 2030.

 

Strategia UE pentru promovarea sustenabilitatii in domeniul substantelor chimice

Substantele chimice sunt esentiale pentru standardele de viata moderne si pentru economie. Cu toate acestea, substantele chimice pot fi daunatoare pentru oameni si mediu. Strategia stabileste o viziune pe termen lung pentru politica UE in domeniul substantelor chimice, in cadrul careia UE si statele membre urmaresc:

  • sa asigure o mai buna protectie a sanatatii umane
  • sa consolideze competitivitatea industriei
  • sa sustina un mediu fara substante toxice

Strategia este o componenta esentiala a Pactului verde european si a obiectivului ambitios al acestuia de reducere la zero a poluarii.

 

Strategia UE pentru paduri si importurile care nu implica defrisari

Fiind una dintre componentele emblematice ale Pactului verde european, Strategia UE pentru paduri pentru 2030, prezentata de Comisie in iulie 2021, se bazeaza pe Strategia UE privind biodiversitatea si constituie o parte esentiala a eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 55 % pana in 2030.

Masurile propuse includ:

  • promovarea gestionarii durabile a padurilor
  • acordarea de stimulente financiare proprietarilor si administratorilor de paduri pentru a adopta practici ecologice
  • sporirea dimensiunii si a biodiversitatii padurilor, inclusiv prin plantarea a 3 miliarde de arbori noi pana in 2030

Noile masuri propuse de Comisie vizeaza reducerea impactului UE asupra defrisarilor inregistrate la nivel mondial. Masurile ar urma sa garanteze ca produsele achizitionate, utilizate si consumate de cetateni pe piata Uniunii nu contribuie la defrisari si la degradarea padurilor la nivel mondial.

Se estimeaza ca intre 1990 si 2020 s-a pierdut o suprafata de teren mai mare decat cea a UE din cauza defrisarilor (sursa: ONU). Defrisarile si degradarea padurilor au un impact asupra biodiversitatii si asupra schimbarilor climatice.

Sursa: Consiliul European, Pactul verde European – https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/green-deal/

Consolidarea capacitatii UE de prevenire, pregatire si raspuns la dezastre

SINTEZA PRIVIND: Decizia nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protectie civila al UE

 

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII?

  • Mecanismul de protectie civila al Uniunii (mecanismul) urmareste sa consolideze cooperarea dintre Uniunea Europeana (UE) si statele membre ale UE si sa faciliteze coordonarea dintre acestea in domeniul protectiei civile, in scopul prevenirii, pregatirii si raspunderii la dezastrele naturale si provocate de om, in interiorul si in afara UE.
  • Decizia (UE) 2019/420, de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE, consolideaza in special capacitatea colectiva a UE de a face fata dezastrelor naturale. Aceasta introduce, de asemenea, rezerva „rescEU, care ofera o rezerva suplimentara de resurse de raspuns la nivel european. rescEU a fost ulterior extinsa succesiv pentru a introduce alte resurse.
  • Regulamentul (UE) 2021/836, de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE, consolideaza solidaritatea europeana, in special pentru situatiile de urgenta pe scara larga care afecteaza mai multe tari in acelasi timp (cum ar fi pandemia de COVID-19) in care asistenta voluntara si nationala se dovedeste a fi insuficienta. Mecanismul va fi mai bine pregatit, mai flexibil si va putea raspunde mai rapid si va oferi statelor membre si cetatenilor acestora un sprijin transsectorial mai cuprinzator.

 

ASPECTE-CHEIE

Obiective

Principalul obiectiv al mecanismului este de a imbunatati eficienta sistemelor de prevenire, pregatire pentru si raspuns la orice fel de dezastre naturale si provocate de om in interiorul si in afara UE. Desi mecanismul se concentreaza asupra protectiei oamenilor, acesta vizeaza si mediul si bunurile, inclusiv patrimoniul natural.

Obiectivele specifice ale mecanismului sunt:

  • atingerea unui nivel ridicat de protectie impotriva dezastrelor prin:
    • prevenirea sau reducerea efectelor potentiale ale acestora;
    • promovarea unei culturi a prevenirii; si
    • imbunatatirea cooperarii intre serviciile de protectie civila si alte servicii relevante;
  • imbunatatirea pregatirii atat la nivel national, cat si la nivelul UE pentru a raspunde la dezastre;
  • facilitarea unui raspuns rapid si eficient in caz de dezastre sau dezastre iminente, inclusiv prin luarea de masuri pentru atenuarea consecintelor imediate ale dezastrelor;
  • cresterea gradului de sensibilizare si pregatire a populatiei pentru dezastre; intensificarea disponibilitatii si utilizarea cunostintelor stiintifice in caz de dezastre; si
  • intensificarea activitatilor de cooperare si coordonare la nivel transfrontalier si intre statele membre predispuse la aceleasi tipuri de dezastre.

 

Prevenirea si managementul riscurilor

Mecanismul se concentreaza in principal pe prevenirea dezastrelor, punand un accent deosebit pe evaluarea riscurilor si pe planificarea managementului riscurilor. Decizia (UE) 1313/2013/UE, astfel cum a fost modificata prin Decizia (UE) 2019/420, impune statelor membre:

  • sa dezvolte in continuare evaluarea capabilitatii de management al riscurilor la nivel national sau subnational corespunzator;
  • sa furnizeze Comisiei Europene, o data la trei ani, un rezumat al elementelor relevante ale evaluarii, cu accent pe riscurile cheie;
  • sa participe, in mod voluntar, la evaluarile de la egal la egal cu privire la evaluarea capacitatii de gestionare a riscurilor.

Dupa cum se prevede in Regulamentului de modificare (UE) 2021/836, Comisia, impreuna cu statele membre, va defini si va elabora obiective ale UE in materie de rezilienta la dezastre. Aceste obiective fara caracter obligatoriu vor fi stabilite in recomandari ale Comisiei si se vor baza pe scenarii utilizand situatii actuale si scenarii prospective, luand in considerare date privind evenimentele trecute si efectele schimbarilor climatice asupra riscurilor de dezastre.

 

Reteaua de cunostinte pentru protectia civila a Uniunii

Pentru a imbunatati formarea si schimbul de cunostinte, Decizia de modificare (UE) 2019/420 impune Comisiei sa instituie o retea de cercetatori, organisme si institutii relevante pentru protectia civila si pentru gestionarea dezastrelor, inclusiv centre de excelenta si universitati. Acestea vor forma, impreuna cu Comisia, o retea de cunoastere a protectiei civile a Uniunii.

La 10 noiembrie 2021, Comisia a infiintat oficial Reteaua de cunoastere (Decizia de punere in aplicare 2021/1956). Decizia de punere in aplicare stabileste structura de guvernare a Retelei de cunoastere si modul de functionare al acesteia. Structura de guvernare a Retelei de cunoastere este compusa dintr-un consiliu si doi piloni ai grupurilor de lucru (Dezvoltarea capacitatilor si stiinta). Secretariatul este asigurat de Comisie.

De asemenea, Comisia are obligatia de:

  • consolidare a cooperarii in materie de formare profesionala si schimbul de cunostinte si experienta intre reteaua de cunoastere a protectiei civile a Uniunii si organizatiile internationale si tarile din afara UE;
  • dezvoltare a unei strategii de comunicare pentru a face vizibile cetatenilor rezultatele masurilor intreprinse in cadrul mecanismului; si
  • acordare de medalii pentru a recunoaste si onora angajamentele de lunga durata si contributiile extraordinare la mecanism

 

Centrul de coordonare a raspunsului la situatii de urgenta(ERCC)

Pentru a imbunatati actiunile de pregatire pentru si raspuns la dezastre la nivelul UE, exista un Centru de coordonare a raspunsului la situatii de urgenta (ERCC) operational 24 de ore pe zi, sapte zile pe saptamana, gestionat de Comisie la Bruxelles. ERCC este un centru de coordonare si bratul operational al mecanismului.

Printre instrumentele suplimentare se numara:

  • sistemul comun de comunicare si informare in caz de urgenta, un instrument IT care permite comunicarea imediata in situatii de urgenta intre tarile participante;
  • exercitii si un program de formare pentru imbunatatirea capacitatii de raspuns la dezastre si a coordonarii asistentei in materie de protectie civila in statele membre;
  • module de protectie civila, adica echipament si unitati de personal care sunt gata sa fie mobilizate;
  • Rezerva europeana de protectie civila: un ansamblu de resurse angajate in prealabil, puse in comun pe baza voluntara de statele membre, gata de mobilizat pentru operatiunile de protectie civila din UE. Aceasta include module de inalta calitate de echipe de asistenta, experti si echipamente si rate de cofinantare mai ridicate din partea UE.

Regulamentul de modificare (UE) 2021/836 sporeste capabilitatile operationale, analitice, de monitorizare, de gestionare a informatiilor si de comunicare la care are acces ERCC.

 

rescEU

Decizia de modificare (UE) 2019/420 instituie, de asemenea, rescEU, o rezerva suplimentara de resurse pentru a oferi asistenta in situatiile in care capacitatile generale existente la nivel national si resursele alocate anterior de statele membre Rezervei europene de protectie civila sunt insuficiente pentru a asigura un raspuns eficient.

Compozitia initiala a rescEU in ceea ce priveste resursele si cerintele de calitate a fost stabilita prin Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570. rescEU a constat initial din resurse pentru:

  • operatiuni aeriene de stingere a incendiilor forestiere;
  • evacuare aeriana medicala;
  • echipe medicale de urgenta; si
  • stocare medicala.

Domeniul sau de aplicare a fost ulterior extins pentru a acoperi stocarea, decontaminarea in zona incidentelor chimice, biologice, radiologice si nucleare (CBRN) si resursele de transport si logistica (a se vedea mai jos).

Regulamentul de modificare (UE) 2021/836 a introdus posibilitatea Comisiei de a achizitiona direct resurse rescEU in domeniul transportului si logisticii si alte resurse (numai in cazuri de urgenta justificate corespunzator). Resursele rescEU sunt finantate integral de Comisie.

Prin intermediul unor acte de punere in aplicare, Comisia defineste resursele rescEU, tinand cont de:

  • riscurile identificate si emergente; si
  • resursele si lacunele generale la nivelul UE, in special in urmatoarele domenii:
    • operatiuni aeriene de stingere a incendiilor forestiere;
    • incidente CBRN;
    • raspuns medical de urgenta; si
    • transporturi si logistica.

Comisia a modificat Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570 de opt ori:

  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/1930 care prevede doua tipuri diferite de resurse de evacuare medicala, respectiv pentru:
    • victimele dezastrelor care au boli extrem de infectioase; si
    • victimele dezastrelor care au boli neinfectioase;
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2020/414, ca raspuns la concluziile Consiliului Uniunii Europene privind COVID-19, care adauga stocarea de contramasuri medicale, de echipamente medicale de terapie intensiva si de echipamente individuale de protectie destinate combaterii amenintarilor transfrontaliere grave pentru sanatate in cadrul responsabilitatilor rescEU.
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2020/452 stabileste resurse rescEU pentru a gestiona riscuri cu probabilitate scazuta cu impact major. Pentru a stabili aceste resurse, sunt definite categoriile de riscuri cu probabilitate scazuta cu impact major, tinand cont de scenarii posibile pentru astfel de riscuri;
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2021/88, care modifica Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570, extinzandu-i domeniul de aplicare pentru a cuprinde in responsabilitatile rescEU decontaminarea de agenti CBRN a infrastructurii, a cladirilor, a vehiculelor, a echipamentelor si a elementelor de proba critice. Responsabilitatea poate cuprinde si decontaminarea adecvata a persoanelor afectate, inclusiv a celor decedate.
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/288 modifica Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570, extinzandu-si domeniul de aplicare pentru a acoperi instalatiile de adapostire temporara si echipele medicale de urgenta ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/461 modifica Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570, extinzandu-si domeniul de aplicare pentru a acoperi resursele de transport si logistica ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/465 modifica Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570, extinzandu-si domeniul de aplicare pentru a acoperi instalatiile de laborator mobile si resursele de detectare, prelevare de probe, identificare si monitorizare CBRN ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/1198 de modificare a Deciziei de punere in aplicare (UE) 2019/570 ca raspuns la vulnerabilitatea infrastructurilor critice legate de energie, expuse de razboiul din Ucraina, prin incorporarea resurselor de aprovizionare de urgenta cu energie ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/1310 stabileste norme suplimentare de punere in aplicare pentru rescEU. Acest act de punere in aplicare stabileste toate regulile necesare pentru o operatiune rescEU, cum ar fi criteriile de detasare pe teren si cereri conflictuale, reguli de demobilizare, si reguli de utilizare nationala.

 

Buget

  • Au fost alocate putin peste 574,02 milioane EUR pentru punerea in aplicare a mecanismului pentru perioada 2014-2020.
  • Finantarea a crescut substantial pentru perioada 2021-2027, cu o alocare de 1,26 miliarde EUR in plus fata de o suma de pana la 2,06 miliarde EUR pentru masurile de protectie civila care abordeaza impactul crizei COVID-19 preconizate in instrumentul de redresare al UE (a se vedea sinteza).

 

Participarea

Participarea la mecanism si la diferitele instrumente enumerate mai sus este deschisa tarilor din Spatiul Economic European, tarilor in curs de aderare, tarilor candidate si tarilor potential candidate. Pe langa statele membre, la mecanism participa Bosnia si Hertegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia si Turcia.

 

Altele

La 5 mai 2022, Comisia a adoptat Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/706, care stabileste criteriile si procedurile de acordare a medaliilor pentru a recunoaste angajamentul de lunga durata si contributiile extraordinare la mecanism. Actul de punere in aplicare prevede doua tipuri de medalii, una pentru un angajament de lunga durata si una pentru o contributie extraordinara, in timp ce domeniul de aplicare al premiului acopera activitatile din intregul ciclu de gestionare a dezastrelor. Medaliile vor fi decernate in cadrul Forumului european de protectie civila sau in cadrul altor ceremonii oficiale, in mod ad-hoc.

 

DE CAND SE APLICA DECIZIA?

Se aplica de la 1 ianuarie 2014.

 

CONTEXT

Pentru informatii suplimentare, consultati: Mecanismul de protectie civila al UE– Fisa informativa (Comisia Europeana).

 

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protectie civila al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, pp. 924-947).

Modificarile succesive aduse Deciziei nr. 1313/2013/UE au fost integrate in textul de baza. Aceasta versiune consolidata are doar un caracter informativ.

 

DOCUMENTE CONEXE

Decizia de punere in aplicare (UE) 2022/706 a Comisiei din 5 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste criteriile si procedurile pentru recunoasterea angajamentelor de lunga durata si a contributiilor extraordinare aduse mecanismului de protectie civila al Uniunii (JO L 132, 6.5.2022, pp. 102-106).

Decizia de punere in aplicare (UE) 2021/1956 a Comisiei din 10 noiembrie 2021 privind instituirea si organizarea Retelei europene de cunostinte in materie de protectie civila (JO L 399, 11.11.2021, pp. 1-7).

Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019 de stabilire a normelor privind functionarea Rezervei europene de protectie civila si a rescEU (JO L 204, 2.8.2019, pp. 94-99).

Decizia de punere in aplicare (UE) 2019/570 a Comisiei din 8 aprilie 2019 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste capacitatile rescEU si de modificare a Deciziei de punere in aplicare 2014/762/UE a Comisiei (JO L 99, 10.4.2019, pp. 41-45).

A se vedea versiunea consolidata.

Decizia de punere in aplicare (UE) 2018/142 a Comisiei din 15 ianuarie 2018 de modificare a Deciziei de punere in aplicare 2014/762/UE de stabilire a normelor de punere in aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind un mecanism de protectie civila al Uniunii (JO L 25, 30.1.2018, pp. 40-48).

Decizia de punere in aplicare 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind un mecanism de protectie civila al Uniunii si de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom si 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei (JO L 320, 6.11.2014, pp. 1-45).

A se vedea versiunea consolidata.

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea interimara a mecanismului de protectie civila al Uniunii (2014-2016) care insoteste documentul Raport al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind evaluarea interimara a mecanismului de protectie civila al Uniunii pentru perioada 2014-2016 [SWD(2017) 287 final, 30.8.2017].

 

Sursa: Sinteze ale legislatiei UE, publicat(a) la: 2022-05-19, O ficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, LEGISSUM : 2009_2 –

https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/76fd312c-fa2f-4ec4-bf6c-87b4053e8cb0/language-ro/format-HTML/source-277157202

Toate informatiile din cuprinsul acestui material sunt preluate din surse oficiale, de la organisme sau institutii europene, din materialele dezvoltate de catre acestea pentru promovarea principilor si politicilor vizate sau din documente oficiale si publice, iar sursele sunt indicate la finalul fiecarei sectiuni in parte.

Copierea sau reproducerea acestor materiale este permisa sub conditia obligatorie a citarii sursei indicate.

Toate hyperlinkurile indicate in cuprinsul acestui material sunt active la data finalizarii acestui material, 12 decembrie 2022.

Raspunderea asupra materialelor revine autorilor materialelor originale, conform surselor citate.

S.O.F.T – Susținem Ocuparea prin Formare Tehnologică
Contract POCU/860/3/12/142579

PARTENERI

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE MARAMURES

CENTRUL DE EXCELENTA PENTRU RESURSE COMUNITARE SRL

HOLISUN SRL

ASOCIATIA INTREPRINZATORILOR MARAMURES

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.